Limba noastră

El Vikipedio, la libera enciklopedio
Limba noastră
Nia lingvo
“Limba noastră”
nacia himno
lando  Moldavio
kantoteksto Alexei Mateevici
muziko Alexandru Cristea
ekde 1994
muzika ekzemplo

"[[:Dosiero:|Limba noastră]]" [[Dosiero:|180px|noicon|center]]

Ĉu la aŭdigo ne funkcias? Eble helpos la paĝo "media help" (en la angla).
vdr
Moldava poŝtmarko kun la aŭtoro de la himno, Alexei Mateevici

Limba Noastră (rumane: nia lingvo) estas de 1994 la nacia himno de Moldava Respubliko.

Ĝia teksto estas de Alexei Mateevici (1888-1917), la muziko de Alexandru Cristea (18901942).

Inter 1990 kaj 1994 Moldavio havis la saman himnon kiel Rumanio: Deșteaptă-te, române!.

Enhavo[redakti | redakti fonton]

La temo de la himno estas la nacia lingvo; la kanto ne mencias ĝian ekzaktan nomon anstataŭe nomante ĝin "nia lingvo". En la strofoj ĝi estas komparata al diversaj objektoj: trezoro, gem-ĉeno, brulanta fajro, verda folio kaj aliaj.

La himno alvokas la popolon revivigi la uzadon de la lingvo, kaj - samkiel Deșteaptă-te, române!, referencas al vekiĝo el "dormo de morto": popolo tuj vekiĝis el la dormo de morto (himno de Moldavio) kaj vekiĝu, ho rumano, el dormo ŝajna morton (himno de Rumanio).

Teksto[redakti | redakti fonton]

La originala poemo enhavas dek du strofojn, el kiuj kvin (la 1a, 2a, 5a, 9a kaj 12a) formas la aktuale kantatan himnon; tiuj estas markitaj grase en la teksto.

Limba noastră-i o comoară
În adîncuri înfundată
Un șirag de piatră rară
Pe moșie revărsată.

Limba noastră-i foc ce arde
Într-un neam, ce fără veste
S-a trezit din somn de moarte
Ca viteazul din poveste.

Limba noastră-i numai cântec,
Doina dorurilor noastre,
Roi de fulgere, ce spintec
Nouri negri, zări albastre.

Limba noastră-i graiul pâinii,
Când de vânt se mișcă vara;
In rostirea ei bătrânii
Cu sudori sfințit-au țara.

Limba noastră-i frunză verde,
Zbuciumul din codrii veșnici,
Nistrul lin, ce-n valuri pierde
Ai luceferilor sfeșnici.

Limba noastră-i vechi izvoade.
Povestiri din alte vremuri;
Și citindu-le 'nșirate, -
Te-nfiori adânc și tremuri.

Limba noastră îi aleasă
Să ridice slava-n ceruri,
Să ne spuie-n hram și-acasă
Veșnicele adevăruri.

Limba noastra-i limbă sfântă,
Limba vechilor cazanii,
Care o plâng și care o cântă
Pe la vatra lor țăranii.

Înviați-vă dar graiul,
Ruginit de multă vreme,
Stergeți slinul, mucegaiul
Al uitării 'n care geme.

Strângeți piatra lucitoare
Ce din soare se aprinde -
Și-ți avea în revărsare
Un potop nou de cuvinte.

Nu veți plânge-atunci amarnic,
Că vi-i limba prea săracă,
Și-ți vedea, cât îi de darnic
Graiul țării noastre dragă.

Răsări-va o comoară
În adâncuri înfundată,
Un șirag de piatră rară
Pe moșie revărsată.

Eksteraj ligiloj[redakti | redakti fonton]