El Vikivojaĝo
Frazlibroj > Rumana frazlibro

Rumana frazlibro

Rumana frazlibro
Rumanlingvujo etendiĝas ekster Rumanio

La rumana lingvo (rumane: limba română /ro'mɨnə/) estas latinida lingvo en la orienta Eŭropo, parolata de 24 ĝis 28 milionoj da homoj, precipe en Rumanio, Moldavio (kie ĝi estas iam nomata moldava lingvo (rumane: limba moldovenească), kaj Vojvodino (aŭtonoma regiono en la nordo de Serbio) kie ĝi estas la oficiala lingvo.

Ĝi similas al la itala kaj, malpli multe, al aliaj latinidaj lingvoj (franca, hispana, portugala, kataluna, ktp.).

Prononcado[redakti]

Preskaŭ kiel la esperanta, la rumana skribo estas ĝenerale tre fonetika; alivorte, vortoj estas skribitaj kiel ili prononcas, kun iuj esceptoj.

La tonika akcento povas fali sur iu ajn silabo en la rumana sed, same kiel en la franca, ne ĉiuj vortoj estas akcentitaj (temas kutime pri prepozicioj, konjunkcioj kaj iuj adverboj).

Vokaloj[redakti]

Vokaloj en la rumana laŭ Sarlin (2014:18); mankas ne-denaskaj vokaloj /y, ø, ɵ/
Antaŭa Centra Malantaŭa
Malvasta i⟩ /i/ î/â⟩ /ɨ/ u⟩ /u/
Meza e⟩ /e/ ă⟩ /ə/ o⟩ /o/
Vasta a⟩ /a/

En la rumana, ⟨î⟩ kaj ⟨â⟩ samiĝas fonetike. Ili ambaŭ reprezentas la sonon (/ ɨ /). La litero ⟨Î⟩ estas uzata ĉe la komenco kaj fino de vortoj, dum ⟨â⟩ estas uzata ĉie aliloke. Tamen, ⟨Î⟩ konserviĝas per aldono de prefiksoj: înțelesneînțeles.

Konsonantoj[redakti]

Rumana alfabeto (31 literoj)
Rumana a ă â b c d e f g h i î j k l m
Esperanta a b k ĉ d e je f g ĝ h, ĥ muta i j ĵ k l m
IFA fonemo /a/ /ə/ /ɨ/ /b/ /k/ /t͡ʃ/ /d/ /e/ /e̯/, /ɛ̯/ /je/, /jɛ/ /f/ /ɡ/ /d͡ʒ/ /h/ ([h], [ç], [x]) /i/ /j/ /ʲ/ /ɨ/ /ʒ/ /k/ /l/ /m/
Rumana n o p q r s ș t ț u v w x y z
Esperanta n o p k r s ŝ t c u ŭ v v ŭ u ks gz j i z
IFA fonemo /n/ /o/ /o̯/, /ɔ̯/ /p/ /k/ /r/ /s/ /ʃ/ /t/ /t͡s/ /u/ /w/ /y/ /v/ /v/ /w/ /u/ /ks/ /gz/ /j/ /i/ /z/

Komunaj diftongoj[redakti]

Listo de frazoj[redakti]

Bazaj[redakti]

Kutimaj surskriboj


MALFERMITA
Deschis (Deskis)
FERMITA
Închis (Enkis)
ENIREJO
Intrare (Intrare)
ELIREJO
Ieşire (Jeŝire)
PUŜU
Împingere (Empinĝere)
TIRU
Tragere (Traĝere)
NECESEJO
Toaleta (Toaleta), WC (veĉe)
(POR)VIRA
Bărbaţi (Berbac')
(POR)VIRINA
Femei (Femej)
ATENTU
Atenţie (Atencje)
MALPERMESITA
Interzis (Interzis)
Fermita komerco
Dulingva eliro signo en la rumana kaj la rusa en Moldavio
"WC" (necesejo) kaj "Bărbaţi" (viroj)
"Atentu! Ne parku – la gipso falas"
Tri knabinoj apud "Accesul interzis" (esperante "Enirado malpermesita")
"Fajroj malpermesitaj" (rumane) "Estu saĝa! Konservu pura" (angle kaj rumane) en Teliu, Distrikto Brașov.
Saluton.
Salut (Salut)
Kiel vi fartas?
Ce mai faci? (Ĉe maj faĉ)
Mi fartas bone, dankon.
Mulţumesc, bine. (Mulcumesk, bine)
Kiel vi nomiĝas? (Formala)
Cum vă numiţi? (Kum va numic)
Kiel vi nomiĝas? (Neformala)
Cum te cheamă? (Kum te kiama)
Kiel vi nomiĝas? (Neformala)
Ce faci? (Ĉe faĉ)
Mi nomiĝas ___.
Numele meu e ___. (Numele meu e)
Mi ĝojas ekkoni vin!
Încântat (Enkentat)
Bonvolu.
Vă rog. (Va rog)
Dankon.
Mulţumesc. (Mulcumesk)
Dankegon.
Mulţumesc mult. (Mulcumesk mult)
Nedankinde.
Cu plăcere. (Ku plaĉere)
Jes.
Da (Da)
Ne.
Nu (Nu)
Pardonu min.
Pardon (Pardon)
Mi bedaŭras.
Îmi pare rău (Emi pare raŭ)
Ĝis revido.
La revedere (La revedere)
Adiaŭ.
Pa (Pa)
Ĝis baldaŭ.
Pe curând (Pe kurend)
Mi ne [bone] parolas la rumanan.
Nu vorbesc [bine] românește. (Nu vorbesk [bine] romaneŝte)
Ĉu vi parolas Esperanton?
Vorbești esperanto? (Vorbeŝt)
Ĉu estas iu ĉi tie, kiu parolas Esperanton?
Vorbește cineva aici esperanto? (Vorbeŝte ĉineva ajĉ)
Helpon!
Ajutor! (Aĵutor)
Atentu!
Atenţie! (Atencje)
Bonan matenon
Bună dimineaţa (Buna dininaca)
Bonan tagon
Bună ziua (Buna ziŭa)
Bonan vesperon
Bună seara (Buna sara)
Bonan nokton (por dormi)
Noapte bună (Nokte buna)
Mi malsatas
Mi-e foame (Mi foame)
Mi soifas
Mi-e sete (Mi sete)
Mi estas laca
Mi-e somn (Mi somn)
Mi timas
Mi-e frică (Mi frika)
Mi duŝis min
Am făcut duș (Am fakut duŝ)
Mi ne komprenas.
Nu înţeleg (Nu enceleg)
Mi komprenas.
Înțeleg (Enceleg)
Kie estas necesejo?
Unde e toaleta? (Unde je toaleta)
La ĉeko, mi petas
Nota de plată, vă rog (Nota de plata, va rog)
Rumano (li-sekse)
român (Rumen)
Rumanino (ŝi-sekse)
româncă (Rumenka)
Mi bedaŭras pri la pasinta merkredo
Îmi pare rău în legătură cu miercurea trecută (Emi pare raŭ en legatura ku miercura trekuta)
Tio okazas kelkfoje, sed mi ne ĉagrenis vin, bone?
Se mai întâmplă uneori, dar nu m-am supărat pe tine, bine? (Se mai enteŭpla uneoi dar nu mam superat pe tine, bine)
Mi amas vin
Te iubesc (Te iubesk)

Problemoj[redakti]

Lasu min.
Lasă-mă în pace. (Lasa ma en paĉe)
Ne tuŝu min.
Nu mă atinge. (Nu ma atinĝe)
Mi telefonos policon.
Chem poliția. (Kiem policja)
Polico!
Poliția! (Policja)
Haltu! Ŝtelisto!
Stai! Opriți hoțul! (Staj oprici ĥodzul)
Mi bezonas vian helpon. (Formala)
Am nevoie de ajutorul dumneavoastra. (Am nevoje de aĵutorul dumneavoastra)
Mi bezonas vian helpon. (Neformala)
Am nevoie de ajutorul tău. (Am nevoje de aĵutorul toŭ)
Estas urĝa / kriza situacio.
E o urgență. (E o urĵenca)
Mi perdiĝis.
M-am rătăcit. (Mam rataĉit)
Mi perdis mian valizon.
Mi-am pierdut valiza. (Miam pierdud valiza)
Mi perdis mian monujon.
Mi-am pierdut portmoneul/portofelul. (Miam pierdud portmoneul/portofelul)
Mi estas malsana.
Sunt bolnav. (Sunt bolnav)
Mi vundiĝis.
M-am accidentat. (Mam akĉidentat)
Mi bezonas kuraciston.
Am nevoie de un doctor. (Am nevoje de un doktor)
Ĉu mi rajtas uzi vian telefonon? (Formala) (A)
Pot să utilizez telefonul dumneavoastra? (Pot so utilizes telefonul dumneavoastra)
Ĉu mi rajtas uzi vian telefonon? (Formala) (B)
Pot utiliza telefonul dumnevoastră? (Pot utiliza telefonul dumneavoastra)
Ĉu mi rajtas uzi vian telefonon? (Neformala) (A)
Pot să utilizez telefonul tău? (Pot so utilizes telefonul toŭ)
Ĉu mi rajtas uzi vian telefonon? (Neformala) (B)
Pot utiliza telefonul tău? (Pot utiliza telefonul toŭ)

Numeroj[redakti]

1
unu (unu)
2
doi (doi)
3
trei (trei)
4
patru (patru)
5
cinci (ĉinĉ)
6
șase (ŝase)
7
șapte (ŝapte)
8
opt (opt)
9
nouă (noŭo)
10
zece (zeĉe)
11
unsprezece (un-spre-zeĉe)
12
doisprezece (doi-spre-zeĉe)
13
treisprezece (trei-spre-zeĉe)
14
paisprezece (pai-spre-zeĉe)
15
cincisprezece (ĉinc-spre-zeĉe)
16
șaisprezece (ŝai-spre-zeĉe)
17
șaptesprezece (ŝapte-spre-zeĉe)
18
optsprezece (opt-spre-zeĉe)
19
nouăsprezece (noŭo-spre-zeĉe)
20
douăzeci (doŭo-zeĉ)
21
douăzeci și unu (doŭo-zeĉ ŝi unu)
22
douăzeci și doi (doŭo-zeĉ ŝi doi)
23
douăzeci și trei (doŭo-zeĉ ŝi trei)
30
treizeci (trei-zeĉ)
40
patruzeci (patru-zeĉ)
50
cincizeci (ĉinĉi-zeĉ)
60
șaizeci (ŝai-zeĉ)
70
șaptezeci (ŝapte-zeĉ)
80
optzeci (opt-zeĉ)
90
nouăzeci (noŭo-zeĉ)
100
o sută (o suta)
105
o sută cinci (o sutə ĉinĉi)
200
două sute (douə sute)
300
trei sute (trei sute)
400
patru sute (patru sute)
500
cinci sute (ĉinĉi sute)
600
șase sute (ŝase sute)
700
șapte sute (ŝapte sute)
800
opt sute (opt sute)
900
nouă sute (noŭo sute)
1000
o mie (o mie)
2000
două mii (doŭo mi)
10,000
zece mii (zeĉe mii)
100,000
o sută de mii (o suta de mii)
1,000,000
un milion (un miljon)
numero ___ (treno, buso, ktp.)
numărul ___ (numərul)
duono
jumătate (ĵumatate)
malpli
mai puțin (maj pucin)
pli
mai mult (maj mult)

Tempo[redakti]

nun
acum (akum)
poste
mai târziu (maj terziu)
antaŭe
înainte de (ena-inte de)
baldaŭ
curând (kurend)
mateno
dimineață (diminaca)
antaŭtagmezo
în timpul dimineții (en timpul dimineci)
posttagmezo
după amiază / după masă (dupa amiaza / dupa mase)
vespero
seară (sare)
nokto
noapte (noapte)

Horloĝa tempo[redakti]

Kvankam 12-horaj horloĝoj oftas en Rumanio, tempo preskaŭ ĉiam estas indikita laŭ la 24-hora horloĝo.

01:00 je la unua horo matene
ora unu (ora unu)
02:00 je la dua horo matene
ora două (ora doŭa)
12:00 tagmezo
prânz (prenz)
13:00 je la unua horo posttagmeze
treisprezece / treișpe ore (trei-spre-zeĉe / trei-ŝpore)
14:00 je la dua horo posttagmeze
patrusprezece/paișpe ore (patru-spre-zeĉe / pai-ŝpore)
24:00 noktomezo 00:00
miezul nopții (miezul nopci)

Por diri "je", oni antaŭas la saman formon donitan supre kun "la", tiel:

tagmeze
la prânzu (la prenzu)
la unua horo posttagmeze
la treisprezece / treișpe ore (la trei-spre-zeĉe / trei-ŝpore)
meznokte
la miezul nopții (la miezul nopci)

Daŭro[redakti]

unu minuto
un minut (minut)
___ minutoj
___ minute (minut)
unu horo
o oră (o ora)
___ horoj
___ ore (ore)
unu tago
o zi (o zi)
___ tagoj
___ zile (zile)
unu semajno
o săptămână (o saptamana)
___ semajnoj
___ săptămâni (saptamani)
unu monato
o lună (o luna)
___ monatoj
___ luni (luni; la lasta silabo preskaŭ malaperas)
unu jaro
un an (un an)
___ jaroj
___ ani (ani; la lasta silabo preskaŭ malaperas)

Tagoj[redakti]

hodiaŭ
astăzi (astaz')
hieraŭ
ieri (ieri)
antaŭhieraŭ
alaltaieri (alaltaieri)
morgaŭ
mâine (mâine)
postmorgaŭ
poimâine (poimeine)
ĉi tiun semajnon
săptămâna asta (saptamana asta)
lastan semajnon
săptămâna trecută (saptamana trecuta)
venontan semajnon
săptămâna viitoare (saptamana viitoare)
lundo
luni (lun')
mardo
marți (marci)
merkredo
miercuri (mierkuri)
ĵaŭdo
joi (ĵoj)
vendredo
vineri (vineri)
sabato
sâmbătă (sembata)
dimanĉo
duminică (duminika)

Monatoj[redakti]

Januaro
ianuarie (januarie)
Februaro
februarie (februarie)
Marto
martie (martie)
Aprilo
aprilie (aprilie)
Majo
mai (mai)
Junio
iunie (junie)
Julio
iulie (julie)
Aŭgusto
august (august)
Septembro
septembrie (septembrie)
Oktobro
octombrie (octombrie)
Novembro
noiembrie (noiembrie)
Decembro
decembrie (deĉembrie)

Skribi tempon kaj daton[redakti]

Strato en Kiŝinevo

La datoj estas skribitaj en la sama ordo kiel en Esperanto; ekzemple: 5 martie 2007, 13 mai 1995. La datojn antaŭas la prepozicio pe-, laîn: Poetul a murit pe 15 ianuarie. ("La poeto mortis la 15-an de januaro.")

Koloroj[redakti]

nigra
negru (negru)
blanka
alb (alb)
griza
gri (gri)
ruĝa
roșu (roŝu)
blua
albastru (albastru)
flava
galben (galben)
verda
verde (verde)
oranĝa
portocaliu (portokaliu)
purpura
mov (mov)
bruna
maro (maro)
roza
roz (roz)
lila
lila (lila)
viola
violet (violet)

Transporto[redakti]

Aŭtobuso kaj trajno[redakti]

Biletvendejo en Bukareŝto
Kiom kostas bileto al ___?
Cât costa un bilet până la ___ (Kɨt kosta un bilet pɨnə la ___)
Mi volus bileton al ___.
Un bilet până la ___, vă rog. (Un bilet pɨnə la ___, və rog)
Kien iras ĉi tiu trajno/aŭtobuso?
Unde merge trenul/autobuzul ăsta? (Unde merĝe trenul/autobusul əsta)
Kie estas la trajno/aŭtobuso al ___?
Unde este trenul/autobuzul pentru ___ (Unde jeste trenul/aŭtobusul pentru ___)
Ĉu tiu (ĉi) trajno/aŭtobuso haltos en/ĉe ___?
Trenul/autobuzul ăsta oprește la ___ (Trenul/autobusul əsta opreŝte la ___)
Kiam forveturos la trajno/aŭtobuso al ___?
Când pleacă trenul/autobuzul spre ___ (Kɨnd pleakə trenul/autobusul spre ___)
Kiam tiu (ĉi) trajno/aŭtobuso alvenos al ___?
Când ajunge trenul/autobuzul ăsta la ___ (Kɨnd aĵunĝe trenul/autobusul əsta la ___)

Direktoj[redakti]

Foriroj kaj alvenoj
Vojmontrilo en Rumanio
Strato Mureșenilor en Braŝovo
Kiel mi povas atingi ___?
Cum ajung la ___ (Kum aĵung la ___)
...la trajnan stacion?
...gară? (garə)
...la aǔtobusan stacion / haltejon?
...stația de autobuz? (stacia de autobuz?)
...la flughavenon?
...aeroport? (aeroport)
...urbocentron?
...centrul orașului? (ĉentrul oraŝului)
...la junularogastejon?
...caminul de tineret? (kaminul de tineret)
...la hotelon ___?
...hotelul ___? (hotelul ___)
...la ___ konsulejo?
...consulatul ___? (konsulatul ___)
Kie estas multaj ___?
Unde sunt multe ___? (Unde sunt multe ___)
...hoteloj?
...hoteluri? (hoteluri)
...restoracioj
...restaurante? (restaurante)
...trinkejoj
...baruri? (barul)
...vidindaĵoj
...locuri turistice? (lokuri turistiĉe)
Ĉu vi povas montri al mi sur la mapo?
Puteți să-mi arătați pe hartă? (Puteci sə-mi arətaci pe hartə)
strato
stradă (stradə)
Turnu maldekstren.
luați-o la stânga. (luaci-o la stɨnga)
Turnu dekstren.
luați-o la dreapta. (luaci-o la dreapta)
maldekstre
stânga (stɨnga)
dekstre
dreapta (dreapta)
rekte antaŭen
drept înainte (drept ɨnainte)
al la ___
spre ___ (spre ___)
preter la ___
după ___ (dupə ___)
antaǔ la ___
înainte de ___ (ɨnainte de ___)
Rigardu al la (Formala) ___.
Așteptați ___(Aŝteptaci ___)
Rigardu al la (Neformala) ___.
Așteaptă ___(Aŝteaptə ___)
vojkruciĝo
intersecție (intersekcie)
nordo
nord (nor')
sudo
sud (sud)
oriento
est (est)
okcidento
vest (vest)
supren
sus (sus)
malsupren
jos (ĵos)

Taksio[redakti]

Taksio en Bukareŝto
Taksio!
Taxi! (Taksi)
Bonvolu veturigi min al ___.
Conduceți-mă la ___, vă rog. (Konduĉeci-mə la ___, və rog)
Kiom kostas veturo al ___?
Cât costă pentru a ajunge la ___? (Kɨt kostə pentru a aĵunĝe la ___?)
Bonvolu veturigi min tien.
Conduceți-mă acolo, vă rog. (Konduĉeci-mə akolo, və rog)

Loĝado[redakti]

Ĉu vi havas disponeblan ĉambron?
Aveți camere libere? (Aveci kamere libere)
Kiom kostas ĉambro por unu persono/du personoj?
Cât costa o cameră pentru o persoană/pentru doua persoane? (Kɨt kosta o camerə pentru o persoanə/pentru doua persoane?)
Ĉu la ĉambro estas kun ___?
Exista in camere ___? (Eksista in kamere ___?)
...litotuko?
...așternuturi? (aŝternuturi)
...banejo?
...baie? (baie)
...telefono?
...telefon? (telefon)
...televido?
...televizor? (televizor)
Ĉu mi povas vidi la ĉambron unue?
Pot să văd camera întâi? (Pot sə vəd kamera ɨntɨi?)
Ĉu vi havas iun ___
Aveți ceva ___ (Aveci ĉeva ___)
...pli silentan?
...mai liniștit? (mai liniŝtit)
...pli vastan?
...mai mare? (mai mare)
...pli puran?
...mai curat? (mai kurat)
...pli malmultekostan?
...mai ieftin? (mai ieftin)
Bone, mi prenas ĝin.
Bine. Vreau camera. (Bine. Vreau kamera)
Mi restos por unu nokto.
Eu rămân pentru o noapte. (Jeu rəmɨn pentru o noapte)
Mi restos por du noktoj.
Eu rămân ___ nopți. (Jeu rəmɨn ___ nopci)
Ĉu vi povas sugesti al mi alian hotelon?
Puteți recomanda alt hotel? (Puteci rekomanda alt hotel)
Ĉu vi havas ___
Aveți ___ (Aveci ___)
...sekurŝrankon?
...seif? (seif?)
...ŝlosujon?
...cuiere? (cuiere)
Ĉu la prezo inkluzivas matenmanĝon/vespermanĝon?
Prețul include micul dejun/cină? (Precul inklude mikul deĵun/ĉinə)
Kiam estas matenmanĝo/vespermanĝo?
La ce oră este micul dejun/cina? (La ĉe orə jeste micul deĵun/ĉina)
Bonvolu purigi mian ĉambron.
Curățați camera mea, vă rog. (Kurəcaci kamera mea, və rog)
Ĉu vi povus veki min je ___?
Puteți să mă treziți la ___? (Puteci sə mə trezici la ___)
Mi volas elhoteliĝi.
Aș vrea să achit nota și să plec de la hotel. (Aŝ vrea sə akit nota ŝi sə plek de la hotel)

Mono[redakti]

La nacia rumana valuto estas Leo (RON)
Ĉu mi povas uzi usonan/aŭstralan/kanadan dolaron?
Acceptați dolari americani/australieni/canadieni? (Akĉeptaci dolari amerikan'/australien'/kanadien')
Ĉu mi povas uzi euron?
Acceptați euro? (Akĉeptaci euro)
Ĉu mi povas uzi japanan enon?
Acceptați yenul japonez? (Akĉeptaci jenul ĵaponez)
Ĉu mi povas uzi britan pundon?
Acceptați lire sterline? (Akĉeptaci lire sterline)
Ĉu mi povas uzi svisan/afrikan frankon?
Acceptați franci elvețieni/africani (Akĉeptaci franĉi elvetien'/afrikan')
Ĉu mi povas uzi dinaron?
Acceptați dinari (Akĉeptaci dinari)
Ĉu mi povas uzi kreditkarton?
Acceptați cărți de credit? (Akĉeptaci karci de kredit)
Ĉu vi povas ŝanĝi mian monon? (A)
Puteți să schimbați bani pentru mine? (Puteci se skimbaci ban' pentru mine)
Ĉu vi povas ŝanĝi mian monon? (B)
Puteți să schimbați valută pentru mine? (Puteci se skimbaci valuta pentru mine)
Kie oni povas ŝanĝi mian monon?
Unde pot să schimb bani? (Unde pot se skimb ban')
Ĉu vi povas ŝanĝi mian vojaĝantoĉekon?
Puteți să schimbați un cec de calatorie pentru mine? (Puteci se skimbaci un ĉek de kalatorie pentru mine)
Kie oni povas ŝanĝi mian vojaĝantoĉekon?
Unde pot să schimb cecul de calatorie? (Unde pot se skimb ĉekul de kalatorie)
Kia estas la kurzo?
Cât este rata de schimb? (Ket este rata de skimb)
Kie estas bankaŭtomato?
Unde este un bancomat? (Unde este un bankomat)

Manĝado[redakti]

Tablon por unu persono/du personoj, bonvolu.
O masă pentru o persoană / pentru doua persoane, vă rog. ( )
Mi petas la menuon.
Pot să văd meniul, vă rog? ( )
Ĉu mi povas enrigardi kuirejon?
Pot să mă uit în bucătărie? ( )
Ĉu vi povas rekomendi al mi?
Aveți o specialitate a casei? ( )
Ĉu vi havas lokan specialaĵon?
Aveți o specialitate locală? ( )
Mi estas vegetarano.
Sunt vegetarian. ( )
Mi estas vegano.
Sunt vegan. ( )
Mi manĝas nur koŝere.
Mănânc numai hrană cușer. ( )
Mi ne manĝas ___.
Nu mănânc ___. ( ___)
...viandon.
...carne de porc. ( )
...fiŝaĵon.
... carne de vită. ( )
...marbestojn.
( )
...ovaĵon.
( )
...laktaĵon.
( )
...glutenon.
( )
...tritikaĵojn.
( )
...nuksojn.
( )
...arakidojn.
( )
...sojaĵon.
( )
Bonvolu ne uzi oleon/buteron/ŝmalcon.
( )
komuna manĝo
( )
manĝo laŭ la karto
( )
matenmanĝo
micul dejun ( )
tagmanĝo
dejun ( )
manĝaĵeto
( )
vespermanĝo
( )
___, bonvolu,
___, (___, )
Manĝaĵon entenantan ___, bonvolu.
___, ( ___, )
kokaĵo/n
pui ( )
bovaĵo/n
carne de vită ( )
fiŝaĵo/n
pește ( )
ŝinko/n
jambon/șuncă ( )
kolbaso/n
cârnați ( )
fromaĝo/n
brânză ( )
ovo/n
ouă ( )
salato/n
salată ( )
(kruda/n) legomo/n
( )
(kruda/n) frukto/n
( )
pano/n
pâine (pejne)
toasto/n
pâine prăjită (pejne praĵita)
nudelo/n
tăiței (tejcej)
rizo/n
orez (orez)
fazeolo/n
Fasole (fasole)
Mi petas unu glason da ___.
Aș dori un pahar de ___. (Aŝ dori un pahar de ___)
Mi petas unu kalikon da ___.
Aș dori o ceașcă de ___. (Aŝ dori o ĉaŝke de ___)
Mi petas unu botelon da ___.
Aș dori o sticlă de ___. (Aŝ dori o stikle de ___)
kafo
cafea (kafea)
teo
ceai (ĉaj)
suko
suc (suk)
akvo
apă (apo)
kranakvo
apă de la robinet (ape de la robine)
gasa akvo
apă minerală (ape minerale)
sengasa akvo
apă plată (apre plate)
biero
bere (bere)
ruĝa/blanka vino
vin roșu/alb (vin roŝa/alb)
Mi petas iomon da ___.
___ ( ___)
salo
sare (sare)
pipro
piper (piper)
Pardonon, kelnero?
Ospătar! (Ospetar)
Mi finmanĝis.
Sunt gata (Sunt gata)
Ĝi estis bongusta.
A fost delicios (A fost delićos)
Bonvolu forporti la telerojn.
Puteți să strangeti farfuriile. (Puteci se stranĝeti farfurijle)
Mi volas pagi. / La kalkulon, bonvolu.
Nota (de plată), vă rog. (Nota (de plata) va rog)

Trinkado[redakti]

Cuiko (romane "Ţuică") estas frukta brando farata en Rumanio
Ĉu vi servas alkoholaĵojn?
Serviți alcool? (Servici alkool?)
Ĉu vi servas al tablo?
Este serviciu la masă? (Este serviĉiu la masə?)
Bieron / Du bierojn, bonvolu.
O bere / două beri, vă rog. (O bere / douə beri, və rog)
Unu glason da ruĝa/blanka vino, bonvolu.
Un pahar de vin roșu/alb, vă rog. (Un pahar de vin roŝu/alb, və rog)
Unu kruĉon, bonvolu.
Jumătate de litru, vă rog. (ĵumətate de litru, və rog)
Unu botelon, bonvolu.
O sticlă, vă rog. (O stiklə, və rog)
___ kaj ___, bonvolu.
___ și ___, vă rog. (___ ŝi ___, və rog.)
viskio/n
whisky (ŭiski)
vodko/n
vodka (vodka)
rumo/n
rom (rom)
akvo/n
apă (apə)
mineralakvo/n
apă minerală (apə mineralə)
sodakvo/n
sifon (sifon)
tonikakvo/n
apă tonică (apə tonikə)
oranĝa/n suko/n
suc de portocale (suk de portokale)
kolao/n
cola (kola)
Ĉu vi havas drinkejajn manĝetojn?
Aveți ceva gustări? (Aveci ĉeva gustəri?)
Unu plian, bonvolu.
Încă unu/una vă rog. (Ɨnkə unu/una və rog)
Plian vicon, bonvolu.
Încă o serie, vă rog. (Ɨnkə o serie, və rog)
Kiam estas fermtempo?
Când se închide (barul ăsta)? (Kɨnd se ɨnkide (barul əsta)?)
Je via sano!
Noroc! (Norok)

Aĉetado[redakti]

Ĉu vi havas ĉi tiun en mia grandeco?
Aveți asta în măsura mea? (Aveci asta ɨn məsura mea?)
Kiom ĝi kostas?
Cât costă asta? (Cɨt costə asta)
Ĝi estas tro kosta.
Este prea scump. (Este prea skump)
Ĉu vi akceptas ___?
Ați accepta ___? (Aci akĉepta ___?)
multekosta
scump (skump)
malmultekosta
ieftin (ieftin)
Mi ne povas pagi ĝian koston.
Nu-mi permit. (Nu-mi permit)
Mi ne volas ĝin.
Nu vreau aceasta. (Nu vreau aĉeasta)
Vi fraŭdas min.
Mă înșelați. (Mə ɨnŝelaci)
Mi ne interesiĝas.
Nu sunt interesat. (Nu sunt interesat)
Bone, mi aĉetos ĝin.
Bine, îl iau. (Bine, ɨl iau)
Mi petas sakon?
Îmi puteți da o pungă (Ɨmi puteci da o pungə)
Ĉu vi povas sendi ĝin (eksterlanden)?
Trimiteți (în străinătate)? (Trimitec (ɨn strəinətate))
Mi bezonas ___.
Am nevoie de ___. (Am nevoie de ___.)
...dentpasto/n.
...pastă de dinți. (pastə de dinci)
...dentbroso/n.
...periuță de dinți. (periucə de dinci)
...tamponoj/jn.
...tampoane. (tampoane)
...sapo/n.
...săpun. (səpun)
...ŝampuo/n.
...șampon. (ŝampon)
...medikamento/n por doloro.
...anti-inflamator/calmant/analgezic. (anti-inflamator/kalmant/analĝezik)
...medikamento/n por malvarmumo.
...medicamente de răceală. (medikamente de rəĉealə)
...medikamento/n por stomako.
...medicamente de stomac. (medicamente de stomak)
...razilo/n.
...o lamă de ras. (o lamə de ras)
...pluvombrelo/n.
...o umbrelă. (o umbrelə)
...sunŝirma/n kremo/n / oleo/n.
...cremă solară/cremă pentru protecție solară. (cremə solarə/cremə pentru protekcie solarə)
...poŝtkarto/n.
...o carte poștală/vedere. (o karte poŝtalə/vedere)
...poŝtmarko/n.
...timbre. (timbre)
...baterioj/jn.
...baterii. (baterii)
...skribopapero/n.
...hârtie de scris. (hɨrtie de skris)
...plumo/n.
...un stilou / un pix. (un stilou / un piks)
...libro/n en la ___ lingvo.
cărți în limba ___. (kərci ɨn limba ___) // esterengleză, franceză, rusă, maghiară, poloneză, germană, spaniolă,
...gazeto/n en la ___ lingvo.
___ . ( ___ .)
...ĵurnalo/n en la ___ lingvo.
___ . ( ___ .)
...___-Esperanta/n vortaro/n.
___ . ( ___ .)

Ŝoforado[redakti]

Rumana haltŝildo, sama kiel en plej multaj landoj
Mi volas lui aŭton.
Aș dori să închiriez o mașină (Aŝ dori sə ɨnchiriez o maŝinə)
Ĉu mi povas akiri asekuron?
Pot obține asigurare? (Pot obcine asigurare?)
haltu (signo)
STOP (Stop)
unudirekta strato
sens unic (Sens unik)
malrapide
încet (enĉet)
ne parku
Nu parcați (Nu parkac')
limo de rapideco
viteza maximă (viteza maksima)
benzinstacio
stație de benzină (stacje de benzina)
benzino
benzină (benzina)
dizeloleo
motorină (motorina)
kromvojo
ocolire (okolire)

Aŭtoritato[redakti]

Policaŭto
Malliberejo en Jilava (nuntempe muzeo)
Mi faris nenion malbonan.
N-am facut nimic rău/greșit. (Nam fakut nimik reu/greŝit)
Tio estis miskompreno.
A fost o neînțelegere. (A fost o neenceleĝere)
Kien vi kondukas min?
Unde mă duceți? (Unde me duĉec')
Ĉu mi estas arestita?
Sunt arestat? (Sunt arestat)
Mi estas civitano de ___.
Sunt cetățean ___. (Sunt ĉetecean ___)
Mi volas paroli kun la ___ ambasadejo/konsulejo.
Vreau să vorbesc cu ambasada/consulatul ___. (Vreŭ se vorbesk ku ambasada/consulatul ___)
Mi volas konsulti advokaton.
Vreau să vorbesc cu un avocat. (Vreŭ se vorbesk ku un avokat)
Ĉu mi nun nur pagos monpunon?
Aș putea să plătesc/plăti doar o amendă acum? (Aŝ putea se pletessk/pleti doar o amenda akum)

Lernu pli[redakti]